Citește prima parte și partea a doua a acestui articol.

de Zemora Klimt

Dacă a existat un timp în toată istoria cunoscută a umanității, în care voința sa fie mai puternic încercată, acest timp este acum. Mai mult decât oricând, întregul sistem bazat pe consum care este practicat la scara globala în zilele noastre se bazează pe lipsa voinței oamenilor, pe cedarea la diversele tentații, pe lipsa controlului interior. Și lucrurile nu se opresc aici. Pentru că una este, pe de o parte, sa tentezi prin culoarea ambalajului, prin mesajul “înfrumusețat” pe care îl imprimi etc… și cu totul altceva este să urmărești conștient sa subminezi voința cumpărătorului prin tehnici subliminale: plasarea produselor pe un anumit raft spre a fi văzute primele, oferirea de mostre care induc senzația de foame pentru a stimula cumpărarea alimentelor, folosirea de culori și chipuri care induc senzația de sete în cazul băuturilor, asocierea unor produse nocive cu stări aspirationale pentru a stimula răspunsul emoțional, urmărirea site-urilor vizitate și apoi inundarea persoanei cu reclame pentru produse similare, etc, etc.

Căutarea ”sfintei” dopamine

Ceea ce în general se uită când pornim la cumpărături este ca în spatele fiecărui produs există o companie, de cele mai multe ori o corporație mamut, care folosește departamente întregi de oameni al căror unic scop pentru a-și justifica salariul lunar este acela de a te “stimula” să cumperi produsul lor din panoplia imensă de alegeri posibile. Nu mai există o lege a simplei necesități, aceasta a dispărut încă de prin anii 1940-1950. Iar aspectele pe care le-am tratat în partea a doua a acestei serii ne demonstrează modul în care creierul nostru este asaltat și stimulat să secrete dopamina, pentru a realiza apoi acțiuni de gratificare – cumpărare de produse, accesarea de aplicații colorate pe telefonul mobil, jocuri pe calculator, mâncare în exces, etc.

Să ne antrenăm voința pentru a servi intereselor noastre, nu ale altora

Astfel încât este ușor sa concluzionam că niciodată, în istoria studiată, ființa umană și creierul acesteia nu au fost supuse la atât de mulți stimuli perturbatori. Dar trebuie să mă grăbesc să ajung în subiectul principal al acestui articol, astfel încât partea cea mai importantă să poată beneficia de atenția voastră, știm cu toți ca este greu încercată!

Iată ca având atenția bombardată constant cu stimuli de natură să o perturbe și să o îndrepte către ceea ce doresc alții, în funcție de interesele lor, iar în același timp voința noastră este atacată în mod subliminal și determinată să cedeze în fața acestor stimuli, singura variantă pentru noi este să ne antrenam voința pentru a le rezista. Iar după ce ne antrenăm voința să rezistăm acestor stimuli, trebuie să o antrenăm și mai mult, pentru a putea să și acționăm în sensul și în conformitate cu scopurile noastre, nu cu scopurile altora!

Studiul bezelei și puterea voinței

Într-un studiu clasic despre puterea voinței, psihologul Walter Mischel de la Universitatea Columbia, a evidențiat diferența făcută de auto-control (amânarea gratificării) în obținerea de rezultate mult mai bune, atât academice, cât și în ceea ce privește calitatea globală a vieții. În celebrul de acum “studiu al bezelei”, niște copii au fost puși în fața alegerii de a primi o bezea imediat, sau de a primi două bezele dacă așteaptă până la semnalul conducătorului de experiment, iar mai apoi au fost monitorizați pe parcursul vieții.

În cazul celor care au ales varianta de a aștepta, și au amânat gratificarea instantanee, s-a observat de-a lungul vieții lor că au avut atât rezultate academice mai bune, cât și un indice de masă corporală mai scăzut, au avut acces la job-uri mai bine plătite, la relații mai împlinitoare și în general calitatea vieții lor a fost mult mai bună. Iată deci o demonstrație științifică a aportului pe care îl are voința și auto-controlul în dezvoltarea individului.

Creierul care guvernează voința este cel mai evoluat

Cortexul prefrontal este acea parte a creierului nostru, situată în zona din spatele frunții și a ochilor care este responsabilă cu gândirea abstractă, analizarea gândurilor și controlul comportamentului. Aceasta implică medierea dintre gânduri și dorințe divergente, alegerea dintre bine și rău precum și anticiparea rezultatului acestei alegeri. Pe scurt, controlează aspectele cărora le dăm atenție, ceea ce gândim și chiar o bună parte din ceea ce simțim, deci este responsabil cu foarte multe aspecte ale vieții noastre. Această parte a creierului nostru s-a dezvoltat foarte mult,  crescând aproape de șase ori în volum în ultimul milion de ani, în timp ce creierul doar și-a triplat volumul total în același interval de timp. Părerea unor specialiști, cum ar fi Robert Sapolski de la Universitatea Stanford, este că acest cortex prefrontal este cel care ne “încurajează” să facem alegerile dificile: de exemplu să alegem să consumăm o salată în locul unei prăjituri apetisante, să facem mișcare în loc să stăm “lipiți” de televizor, să ne începem proiectele pe care dorim să le realizam în loc să amânam la nesfârșit.

Vestea bună: voința poate fi antrenată!

Partea creierului nostru responsabilă pentru poftele și dorințele necontrolate este așa-numitul “creier primitiv” și este formațiunea definită de hipocamp, hipotalamus și amigdală. Acest sistem este responsabil cu emoțiile, transformarea memoriei pe termen scurt în memorie pe termen lung, orientarea în spațiu etc. Putem spune că în cazul deciziilor importante, care implică alegerea între gratificarea instantanee și beneficiile reale desfășurate în timp, se duce o lupta între aceste două sisteme ale creierului: cortexul pre-frontal și sistemul hipocampului. Atunci când voința noastră este slabă, alegerile sunt determinate de gratificația instantanee care reprezintă câmpul de acțiune al “creierului primitiv”.

În condițiile în care mediul nostru exterior este construit să ne submineze voința chiar mai mult decât în orice altă perioadă din istorie, este totuși o veste bună să aflăm că voința, ca orice alt mușchi, poate fi antrenată. De altfel, acest antrenament este acum vital pentru dezvoltarea noastră ca specie, pentru că altminteri riscăm să cădem într-o inactivitate caracterizată de inerție și asimilarea lipsită de discernământ a informației.

Primul pas – conștientizarea

Câte decizii luăm zilnic, de la cele mai nesemnificative (credem noi), până la cele mai importante? Un număr mediu identificat de specialiști este de aproximativ 227-230 decizii zilnice. Sunt foarte multe și implică cele mai diverse aspecte ale vieților noastre: de la biscuitul pe care îl alegem la micul dejun, poate în locul unui fruct, la acțiunile pe care le realizăm, la gândurile și sentimentele pe care ALEGEM să le avem. Pentru că, deși pare incredibil pentru unele persoane, noi ALEGEM mereu gândurile și chiar sentimentele pe care le gândim și, respectiv, le trăim. De la alegerea între un gând optimist și unul pesimist, între a trăi un sentiment de iubire sau de calm în locul unui stări de furie sau de stres, toate aceste “mici” alegeri le facem de cele mai multe ori inconștient, în fracțiuni de secundă. Dar apoi aceste alegeri ne definesc comportamentul, ne definesc structura mentală și, de ce nu, în timp, ne definesc caracterul.

A fi foarte conștienți implică să avem acea atenție pozitiv orientată către necesitățile noastre reale, un sentiment pregnant al valorii noastre ca ființe umane, care nu poate fi definită de marca hainelor cu care ne îmbrăcam sau de mașina pe care o conducem, ci de ceea ce suntem ca oameni și de ceea ce generam în jurul nostru prin comportamente și atitudini. Această conștientizare se exersează la rândul ei. O modalitate simplă dar eficientă ar fi să ne întrebăm interior cât mai des: “CINE SUNT EU ÎN REALITATE?” – și vom vedea că răspunsul pe care aceasta întrebare îl generează în ființa noastră va avea ca rezultat modificarea percepției globale asupra realității, care va genera, la rândul ei, modificarea preferințelor și a obiceiurilor noastre.

Al doilea pas – exercițiile fizice și respirația

Voința de a realiza exerciții fizice pur și simplu este considerată dificil de atins. Dar în realitate, însăși realizarea acestor exerciții fizice în mod regulat întărește voința! Pentru a nu intra în cercul vicios – lipsa exercițiului fizic = lipsa voinței  – trebuie înțeles foarte bine acest mecanism, și anume faptul că un obicei benefic de a face exerciții fizice, de exemplu de a practica Yoga,  generează, prin însăși repetarea lui, această amplificare a voinței. Cu cât repetăm mai des un astfel de obicei benefic, cu atât voința noastră va fi mai puternică, iar “efortul” depus pentru a începe o astfel de practică va fi de fiecare dată mai mic.

Un studiu realizat de Megan Oaten și Ken Cheng a arătat foarte bine legătura dintre practicarea cu regularitate a unui exercițiu fizic și îmbunătățirea auto-controlului, respectiv a voinței. Participanții au fost 6 bărbați și 18 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani. După numai doua luni de tratament, aceste persoane au preferat în mod natural să consume mai multă mâncare sănătoasă, au redus consumul de fast-food, au redus orele petrecute în fața televizorului, au început să studieze mai mult, să fie mai atenți cu banii lor, să amâne mai puțin și să fie punctuali. Tratamentul a constat în exercițiu fizic, fiecare participant la studiu a primit un abonament la o sală de sport și au fost încurajați să îl folosească. Nu li s-a solicitat să facă nici un alt fel de modificări în viața lor și cu toate acestea numai atât a fost de ajuns pentru a infuza o nouă putere a voinței in viața lor.

Yoga, cea mai eficientă metodă

Practica Yoga este considerată un factor cheie în amplificarea auto-controlului și a auto-determinării. Prin însăși natura ei, practica Yoga implică „strunirea” corpului și a gândurilor pentru a atinge un scop mai înalt. Simplul fapt de a exersa menținerea unei posturi corporale pentru o perioadă mai lungă de timp amplifica auto-controlul, care mai apoi se va răsfrânge în toate ariile vieții noastre. De asemenea, prin intermediul fenomenului de rezonanță ocultă, prin yoga putem activa în ființa noastră focarul subtil de energie care ne ajută să accesăm puterea voinței în cea mai pură formă a sa.

Respirația controlata – pranayama – purifică nu numai corpul, dar și mintea, și ne permite să ne concentram mai bine și să ne controlam pulsiunile inferioare. Un studiu recent (2015) realizat de dr. Esther K. Papies de la Universitatea din Utrecht, publicat în Jurnalul de personalitate și psihologie socială (Journal of Personality and Social Psychology), a subliniat prin experimente repetate că un minimum antrenament yoghin a contribuit la scăderea atractivității fata de mâncarea nesănătoasă, cei implicați alegând spontan hrana sănătoasă si vie.

Al treilea pas – meditația

În prezent se produce o răsturnare a unor vechi concepte pe baza cărora s-a operat defectuos pană acum. Plasticitatea creierului nu a fost înțeleasă până de curând – considerându-se în mod eronat că structura creierului ar fi fixă și nu ar suporta modificări. Dimpotrivă, studii recente au confirmat plasticitatea creierului, mai ales prin prisma faptului că un anumit comportament repetat generează modificări corespunzătoare la nivelul creierului. Cu alte cuvinte, când ai un anumit comportament, întărești de fapt legăturile neuronale corespondente acelui comportament, ceea ce rezultă în faptul că acel comportament devine mai accesibil și va fi manifestat mai des! Iată ceva care ar trebui să fie cutremurător și totuși puțini sunt treziți din indiferență: CREIERUL SE MODIFICĂ ÎN FUNCȚIE DE COMPORTAMENTUL NOSTRU!

Deci: te antrenezi la “a-ți face griji”, creierul devine din ce in ce mai “bun” la a-și face griji; te “antrenezi” să fii conștient, creierul tău va întări legăturile neuronale respective și vei deveni mai “bun” la a fi conștient. E MATEMATIC! Poți să îți antrenezi de asemenea creierul pentru a avea un auto-control mult mai bun. Pentru aceasta, meditația este cel mai potrivit mijloc, deoarece ea amplifică exact calitățile necesare auto-controlului, trezind în ființă starea de atenție, de focalizare, reducând stresul, calmând impulsurile și ajutând la controlul acestora, amplificând conștiința și starea de centrare. Meditația antrenează de fapt mai multe calități ale ființei în același timp.

Doar 3 ore de meditație profundă…

Putem realiza o meditație simplă, în care doar ne concentrăm atenția asupra respirației, urmărind să nu ne identificăm cu gândurile sau emoțiile care apar. Acest proces singur face să se amplifice în ființa respectiva atât atenția cât și calmul lăuntric profund și voința. Se obține liniștirea din ce în ce mai amplă cu efecte ce reverberează în întregul organism. Persoanele care meditează în mod regulat au o cantitate mai mare de materie cenușie în cortexul prefrontal și în alte zone ale creierului ce sunt responsabile cu conștientizarea. Studiile au arătat ca modificările la nivelul creierului apar după numai trei ore de meditație profundă, rezultând în amplificarea atenției și a auto-controlului, iar după 11 ore (realizate în mai multe ședințe) apar primele modificări vizibile la nivelul creierului.

Iată trei modalități simple și la îndemâna oricui de a dinamiza voința. Dincolo de prezentarea acestora însă cel mai important este să le transpunem în fapte. Iar această transpunere în practică poate veni numai prin înțelegerea adevărată a importanței lor în generarea unei transformări reale și palpabile.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here