Miercuri, 21 noiembrie a avut loc un nou termen în dosarul lui Gregorian Bivolaru, cu numărul 405/5/2005, aflat pe rol la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Au fost audiaţi 3 martori ai acuzării, precum şi 5 martori în apărare. Aceştia au fost audiaţi în şedinţă secretă, pe motiv că în declaraţiile lor sunt relatate aspecte legate de viaţa intimă a unor persoane, existând riscul ca acestea să fie puse în situaţii jenante.
Avocaţii MISA remarcă aceeaşi modalitate discriminatorie ca şi la termenele trecute, prin care completul de judecată înţelege să acţioneze în această cauză. Astfel, martorii propuşi în apărare sunt chestionaţi zeci de minute despre aspecte care nu au nici cea mai mică legătură cu cauza: cum era aşezată mobila într-o anumită încăpere, de câte ori martorul respectiv a vorbit cu o persoană care nu are tangenţă cu cauza, cât câştiga în calitate de director la o mare firmă din Bucureşti etc.
În schimb, atunci când avocaţii MISA încearcă să formuleze întrebări esenţiale, vitale în acest proces, pentru martorii propuşi de parchet, ei nu sunt lăsaţi. Spre exemplu, în şedinţa din 21 noiembrie 2012, unul dintre martori a adus acuze destul de grave lui Gregorian Bivolaru, susţinând că ar fi fost de faţă într-un anumit context. Avocaţii au vrut să ştie cât timp a petrecut martorul în compania lui Gregorian Bivolaru, unde s-au petrecut faptele relatate de el şi câte persoane mai erau de faţă. Întrebări simple şi la obiect, dar care au fost – nu se ştie de ce – respinse de instanţă.
Din toate declaraţiile date de martori, judecătorul Ionuţ Matei încearcă să excludă afirmaţiile care detaliază abuzurile autorităţilor, precum şi pe cele în favoarea lui Gregorian Bivolaru. Spre exemplu, martora adusă de procurori, Tuşa Erika, povesteşte că a fost luată cu forţa din tramvai de procurori, care au dus-o la Parchet, unde a fost ameninţată că dacă nu va spune ceea ce i se cere, va fi arestată.
Prin presiuni şi intimidări, martorii care doresc să dea declaraţii în apărarea lui Gregorian Bivolaru nu sunt lăsaţi să vorbească, iar dacă totuşi povestesc anumite aspecte, judecătorul refuză să le consemneze în declaraţia scrisă. În schimb, dacă un martor spune ceva acuzator, i se pun cât mai multe întrebări, pentru a sublinia aspectele negative.
Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia încă din anul 2005, unde se află şi în prezent, sub protecţia autorităţilor locale. În perioada comunistă, domnia sa a suferit persecuţii, a fost anchetat şi torturat, i-au fost înscenate dosare de drept comun pentru care a şi fost condamnat – iar caracterul politic al acestor fapte a fost confirmat de Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa în Dosarul nr. 48765/3/2010, comunicată public la data de 4 iulie 2011.
Dosarul pentru care este judecat în prezent a fost „fabricat” în colaborare de Adrian Năstase, George Bălan şi SRI – unul dintre ei aflat la închisoare, altul exclus din magistratură din motive de corupţie. Având în vedere că a fost găsit nevinovat de două instanţe de judecată, într-un stat de drept european Gregorian Bivolaru ar trebui să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie.
În schimb, el se află plasat în capul listei „Most Wanted” a celor mai căutaţi infractori din România, listă în care în prezent există 5000 de persoane urmărite general, din care 300 sunt infractori condamnaţi pentru crime şi alte infracţiuni foarte grave. Încă un abuz revoltător al autorităţilor române!
În acest proces, vor mai urma încă două şedinţe de judecată la care se vor audia martori, după care instanţa va trebui să decidă asupra cererilor formulate de părţi. Următorul termen a fost stabilit pentru 18 decembrie 2012. Chiar dacă pentru moment modul in care lucrurile se desfăşoară aminteste de epoca Inchiziţiei sau de perioada stalinistă, avocaţii apărării cred si spera că totuşi se va face dreptate.
