de Gabriel Andreescu (Acest studiu a fost publicat în Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 2 din 2024) Cercetarea a fost stimulată de panelul „Raiduri militarizate și renașterea teoriei spălării creierului – Perspective emice și etice”, desfășurat în cadrul Conferinței CESNUR (Centrul de Studii asupra Noilor Religii) din luna iunie 2024, dedicat acțiunilor represive împotriva unor grupări care urmează practici de natura „erotismului sacru” (Massimo Introvigne). În această primă parte a studiului am făcut considerații despre rolul CESNUR în cunoașterea academică a noilor mișcări religioase. Am ridicat tema legitimității statului de a interveni în spațiul privat al acestor mișcări cu referire specială la sistemul de protecție a copiilor. Am elaborat contraargumente la utilizarea forței de către autorități, având ca țintă yoghini adepți ai erotismului sacru. Faptul că intervențiile polițienești au atins nivelul tratamentelor inumane și degradante a motivat analiza în termenii Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante și ai Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la Combaterea și prevenirea folosirii excesive și nejustificate a forței de către oamenii legii. Câteva observații privesc marginalizarea temei discriminării în cazul practicanților erotismului sacru. Am considerat sistemul de protecție a drepturilor omului dezvoltat de Consiliul Europei drept referința principală pentru a evalua acțiunile în forță împotriva noilor mișcări religioase. Apreciez că acest sistem hrănește doctrina de urmat și în cazul acelor state din afara Consiliului, precum cele din America Latină, care urmează patternul reprimării grupurilor din tipologia erotismului sacru.   Faptul că identitatea membrilor MISA de practicanți ai unei discipline neconvenționale...