Cele mai mari despăgubiri acordate de CEDO – pentru Dosarul Revoluţiei şi cazul MISA

Statul Român a plătit în cursul anului 2016 românilor care au câştigat procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) despăgubiri de 3,7 milioane euro. Cel mai mult ne-a costat tergiversarea Dosarului Revoluţiei: CEDO a obligat România să plătească daune morale totale de 675.000 euro pentru 70 de urmaşi ai unor victime care au murit în urma evenimentelor din decembrie 1989.

Valoarea totală a despăgubirilor plătite în cursul anului 2016 de Ministerul de Finanţe în urma condamnărilor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se apropie de 16,66 milioane lei (circa 3,7 milioane euro) şi este de peste două ori mai mică decât suma plătită în 2015 românilor care au câştigat procese la CEDO.

Despăgubirile acordate de CEDO anul trecut în cauzele împotriva României sunt însă mai mari decât sumele plătite efectiv de Ministerul de Finanţe românilor care şi-au câştigat dreptatea la CEDO, şi se ridică la 4,15 milioane euro. Restul banilor urmează să fie plătiţi în cursul acestui an.

Suma plătită efectiv de Ministerul de Finanţe românilor care şi-au câştigat dreptatea la CEDO nu coincide cu valoarea despăgubirilor acordate de Curte în cauzele împotriva României din următoarele motive: termenul de trei luni de la rămânerea definitivă a unei hotărâri a Curţii, sau de la comunicarea unei decizii în care Guvernul trebuie să efectueze plata; solicitarea unor reclamanţi de amânare sau suspendare a plăţii sumelor datorate; exercitarea unor acţiuni în revizuire, prin care Curtea radiază cererile de pe rol şi deci, şi obligaţia statului de a plăti vreo sumă cu titlu de satisfacţie echitabilă, ne-au explicat oficialii Ministerului Afacerilor Externe.

„În anul 2016, Curtea a pronunţat 71 de hotărâri în cauze împotriva României prin care a constatat cel puţin o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, precum şi o hotărâre privind aplicarea articolului 41 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (satisfacţia echitabilă). Prin aceste hotărâri, Curtea a acordat despăgubiri (pentru acoperirea după caz a prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată) în cuantum de circa 2 milioane euro, 5.396 franci elveţieni şi 300 lei. Acest cuantum include şi sumele acordate de CEDO prin hotărârea prin care a soluţionat doar chestiunea satisfacţiei echitabile. În acelaşi timp, printr-o serie de hotărâri de revizuire a unor soluţii anterioare, Curtea a reevaluat cuantumul despăgubirilor sau a respins ca inadmisibile cereri individuale, reducând astfel cuantumul general al obligaţiei de plată a despăgubirilor cu 26.000 euro. De asemenea, prin 113 decizii pronunţate în anul 2016, prin care a luat act de soluţionarea cauzelor pe cale amiabilă sau prin declaraţie unilaterală a Guvernului pârât, Curtea a confirmat un cuantum al despăgubirilor la a căror plată s-a angajat Guvernul de 2,18 milioane euro”, au declarat pentru Economica.net oficialii Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Ministerul de Finanţe a comunicat şi care au fost cele mai mari despăgubiri pe care le-a plătit în 2016, în urma condamnărilor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului:
– Ecaterina Mirea şi alţii împotriva României: Statul Român a plătit, în total, daune morale de 675.000 euro unui număr de 70 de urmaşi ai unor victime care au murit în urma evenimentelor din decembrie 1989. CEDO a constatat încălcarea dreptului la viaţă şi lipsa unei anchete în Dosarul Revoluţiei;
– Amarandei şi alţii împotriva României: Statul Român a plătit daune morale de 291.000 euro unui număr de 29 de membri sau simpatizanţi ai Mişcării pentru integrare spirituală în Absolut (MISA), supuşi la rele tratamente, privare nelegală de libertate şi violarea dreptului la viaţă privată şi de familie, în contextul operaţiunii de percheziţie ce fusese autorizată DOAR pentru verificarea unor echipamente informatice. În realitate operațiunea efectivă a depășit cadrul autorizării. Procurorii au efectuat operațiunea în mod ilegal și chiar au declarat în media că procedura penală ar fi privit infracţiuni de pornografie şi prostituţie, aspecte inexistente în autorizarea judecătorului. Curtea a mai constatat şi lipsa unei anchete penale iniţiate la plângerea reclamanţilor;
– Apostol Elena şi alţii împotriva României: Statul Român a plătit daune morale totale de 255.000 euro pentru 17 urmaşi ai unor victime ale Revoluţiei, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi lipsa unei anchete în Dosarul Revoluţiei.

Ecaterina Mirea şi alţii împotriva României: 70 de urmaşi a 45 dintre victimele care au murit în urma evenimentelor din decembrie 1989 au obţinut, în total, daune morale de 675.000 euro pentru încălcarea dreptului la viaţă şi lipsa anchetelor penale în Dosarul Revoluţiei.

Pe 12 aprilie 2016, judecătorii CEDO au constatat încălcarea sub aspect procedural a dreptului la viaţă, garantat de articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, din cauza lipsei unei anchete în dosarul Revoluţiei (cz numărul 97/P/1990). Cei 70 de reclamanţi – urmaşi a 45 dintre victimele care şi-au pierdut viaţa în evenimentele din decembrie 1989 – au primit, în total, daune morale de 675.000 euro, scrie portalul Lumea Justiţiei.

Liliana Amarandei şi alţii împotriva României: 29 de membri sau simpatizanţi ai Mişcării pentru integrare spirituală în Absolut (MISA) au obţinut, în total, daune morale de 291.000 euro pentru rele tratamente, privare nelegală de libertate şi violarea dreptului la viaţa privată şi de familie în 2014, în contextul operaţiunii „Christ”.

Cei 29 de reclamanţi care au câştigat la CEDO procesul împotriva României sunt membri sau simpatizanţi ai Mişcării pentru integrare spirituală în Absolut (MISA), organizaţie non-guvernamentală română, creată în 1990 şi condusă de Gregorian Bivolaru.

Conform portalului juridice.ro, în martie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a declanşat o anchetă în privinţa lui Gregorian Bivolaru, suspectat de o presupusă acuzație de evaziune fiscală şi spălare de bani. La cererea organelor de urmărire penală, Tribunalul Bucureşti a autorizat căutarea şi confiscarea de echipamente informatice în 16 imobile ocupate de către membrii MISA. Parchetul a solicitat punerea la dispoziţie de unităţi speciale ale jandarmeriei pentru efectuarea percheziţiei. S-a susţinut că a avut loc o operaţiune de luptă contra „traficului de droguri şi prostituţiei”. Deși în mandatul emis de Curtea de Apel obiectul percheziției era limitat la confiscarea echipamentelor informatice, se pare că acest fapt nu a fost adus la cunoștința militarilor batalionului special al Jandarmeriei. Aceștia din urmă au fost informați despre o operațiune de luptă împotriva traficului de droguri și a prostituției și, prin urmare, au angajat o forță specifică acestui tip de operațiune cu risc crescut. Astfel, în data de 18 martie 2004, la ora 9 dimineaţa, autorităţile au demarat operaţiunea „Christ”, la care au participat numeroşi membri ai jandarmeriei şi ai forţelor speciale. Reclamanţii se găseau în acea dimineaţă în incinta imobilelor percheziţionate sau în apropierea acestora. Agenţii forţelor de ordine i-au imobilizat şi au procedat la percheziţia lor corporală. Li s-a interzis să vorbească, li s-au confiscat telefoanele mobile şi au fost percheziţionate imobilele. Au fost confiscate numeroase obiecte personale. Operaţiunea a fost filmată de către agenţii forţelor de ordine, iar extrase au fost difuzate în presă.

După aceea, reclamanţii au fost conduşi la Parchet, unde au fost chestionaţi cu privire la activităţile lor din cadrul MISA. Acestora nu li s-a dat hrană şi apă, nu au putut merge la toaletă, au fost insultaţi şi ameninţaţi de procurori şi de poliţişti, care i-au forţat să facă declaraţii cu privire la viaţa lor personală şi să-l acuze pe liderul asociaţiei de comiterea unor fapte ilegale. Nu au fost informaţi de ce au fost privaţi de libertate, iar dreptul de a fi asistaţi de un apărător le-a fost încălcat.

Ce a decis CEDO în cauza Liliana Amarandei şi alţii contra României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat:
– încălcarea sub aspect material, dar şi procedural a articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante;
– lipsa unei anchete efective, încălcarea dreptului la libertate şi la siguranţă, garantat de articolul 5.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
– încălcarea articolului 8 din Convenţie privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

„CEDO constată că versiunea reclamanţilor este confirmată de imaginile care au fost difuzate de posturile naţionale de televiziune în care au apărut femei tinere, îmbrăcate sumar, culcate la pământ, cu mâinile la ceafă, agenţi speciali cu cagule având armele îndreptate spre ele. Date fiind aceste aspecte, Curtea apreciază că asupra ocupanţilor clădirilor percheziţionate a fost exercitată o constrângere şi că această constrângere a implicat recurs la forţă fizică şi psihică din cauza ameninţării cu arme de foc.

Reclamanții au fost reținuţi la Parchet pentru unicul scop de a fi audiaţi în dosarul penal care i-a vizat pe Gregorian Bivolaru şi pe alţi membri ai MISA. Cu toate acestea, ei nu au fost în niciun moment informaţi nici cu privire la motivele prezenţei lor în faţa procurorului, nici cu privire la statutul lor de martori. În ciuda timpului de pregătire a operaţiunii „Christ”, nu rezultă din dosar că autorităţile să fi luat în considerare absenţa antecedentelor şi caracterul nonviolent al comportamentului reclamanţilor”, scrie portalul de jurisprudenţă juri.ro care a publicat integral hotărârea CEDO în cazul Amarandei şi alţii împotriva României.

Prin hotărârea Amarandei şi alţii împotriva României, CEDO a constatat încălcarea dreptului reclamanţilor de a nu fi supuşi la rele tratamente, a dreptului lor la libertate şi siguranţă, şi a dreptului la respectarea vieţii private, din cauza modalităţii de derulare a operaţiunii de percheziţie din cadrul unei proceduri penale privind săvârşirea de infracţiuni de pornografie şi prostituţie (ce în realitate fusese autorizată pentru confiscarea unor echipamente informatice – n.n), precum şi ca urmare a inefectivităţii anchetei penale iniţiate la plângerea reclamanţilor, au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului Afacerilor Externe.

Apostol Elena şi alţii împotriva României: 17 urmaşi ai unora dintre victimele evenimentelor din 1989 au obţinut, în total, daune morale de 255.000 euro, pentru încălcarea dreptului la viaţă.

Pe 23 februarie 2016, CEDO a pronunţat o hotărâre de condamnare a României pentru tergiversarea, vreme de 25 de ani, a dosarului Revoluţiei. Este vorba despre cauza Elena Apostol şi alţi 16 urmaşi ai unor victime împuşcate mortal în perioada 17-30 decembrie 1989, în care Statul Român a fost obligat să plătească 255.000 euro pentru încălcarea sub aspect procedural a articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la viaţă, scrie luju.ro.

„Prin hotărârile în cauzele Elena Apostol şi alţii împotriva României (reunind 17 cereri) şi Ecaterina Mirea şi alţii împotriva României (reunind 70 cereri), Curtea a acordat cu titlu de satisfacţie echitabilă despăgubiri în cuantum total de 255.000 euro şi respectiv 675.000 euro. Cauzele vizează inefectivitatea anchetelor penale desfăşurate în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, iar Curtea a constatat încălcarea dreptului la viaţă sub aspect procedural în aceste cauze”, au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului Afacerilor Externe.

Despăgubiri de peste 391.000 euro pentru condiţii de detenţie neconforme cu standardele CEDO

„Prin două decizii, Militaru şi alţii împotriva României şi Luca şi alţii împotriva României, Curtea a luat act de soluţionarea pe cale amiabilă a 24 de cereri prin prima decizie şi a 37 de cereri prin cea de-a doua, şi de angajamentul asumat de Guvern de a plăti despăgubiri în cuantum total de 136.600 euro şi respectiv de 254.800 euro. Cererile invocau condiţiile materiale de detenţie neconforme cu standardele CEDO”, au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului Afacerilor Externe.

În 2015, CEDO a acordat despăgubiri de 8 milioane euro în cauzele împotriva României

„Prin hotărârile pronunţate în cauze împotriva României în intervalul 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015, Curtea a acordat despăgubiri (pentru acoperirea după caz a prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată) în cuantum de 7,19 milioane euro. Acest cuantum include şi sumele acordate de CEDO prin hotărâri prin care a soluţionat doar chestiunea satisfacţiei echitabile. De asemenea, prin deciziile pronunţate în acelaşi interval, prin care a luat act de soluţionarea cauzelor pe cale amiabilă sau prin declaraţie unilaterală a Guvernului pârât, Curtea a confirmat un cuantum al despăgubirilor la a căror plată s-a angajat Guvernul de 819.382 euro”, au spus oficialii MAE.

În 2015, Ministerul de Finanţe a plătit românilor care au câştigat procese la CEDO peste 7,87 milioane euro (34,87 milioane lei), au spus pentru Economica.net oficialii Ministerului de resort.

Notă: Conversia lei-euro a fost făcută la cursul mediu oficial din 2016, respectiv 2015, comunicat de BNR, de 4,4908 lei pentru un euro în 2016, şi de 4,4450 lei pentru un euro în 2015.