Curtea Suprema de Justiție din Suedia acordă lui Gregorian Bivolaru azil politic
Vă prezentăm în continuare traducerea documentului:
Decizia Curţii Supreme de Justiţie din Suedia
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Hotărâre pronunţată la Stockholm, în 21 octombrie 2005
Cerere de extrădare în România a lui Gregorian Bivolaru, născut la 13 martie 1952, fără domiciliu permanent, cetăţean român
Apărător din oficiu: avocat Niclas Laesson, Storgatan 19, 264 33, KLIPPANMinisterul Justiţiei Român a înaintat la data de 11 aprilie 2005 o cerere de extrădare a lui Gregorian Bivolaru, acesta fiind acuzat de infracţiunea de întreţinere de raporturi sexuale cu minori în perioada 2002 – inclusiv luna martie 2004. În cerere se face trimitere la un ordin de arestare eliberat de Tribunalul sectorului 5 Bucureşti la data de 31 mai 2004. Ministerul Justiţiei din România a mai înaintat şi la data de 26 aprilie 2005 o cerere de extrădare a lui Gregorian Bivolaru, care potrivit cererii, s-a făcut vinovat de trafic cu carne vie în perioada decembrie 2001 – inlusiv luna martie 2004. În cerere se face de asemenea trimitere la un ordin de arestare eliberat de Tribunalul din Bucureşti, secţia 1 Cazuri Penale la data de 15 aprilie 2005.
După ce cazul a fost înaintat potrivit Legii 668/1957 cu privire la extrădare procurorului şef şi a fost pus pe rol, procurorul şef a înaintat cazul în conformitate cu S 17 din aceeaşi lege, împreună cu comentariul personal la Curtea Supremă. Gregorian Bivolaru s-a opus extrădării sale în România. Gregorian Bivolaru a fost privat de libertate în calitate de reţinut şi de arestat în dosarul extrădării din data de 4 aprilie 2005. Curtea Supremă, care la data de 11 şi 12 octombrie 2005 a analizat cazul pe rol, a hotărât următoarele
APRECIEREA INSTANŢEI
Infracţiunile pentru care Gregorian Bivolaru se cere extrădat corespund – în momentul în care cererea de extrădare a fost întocmită – cu întreţinere de raporturi sexuale cu persoane aflate în dezavantaj (cap. 6 $ 3 Codul penal) şi trafic cu carne vie (cap. 4 $ 1 a aceluiaşi cod de legi).
Gregorian Bivolaru s-a opus extrădării şi a invocat faptul că nu este vinovat de infracţiunile mai sus amintite şi că ordinele de arestare sunt neîntemeiate. El a declarat de asemenea că, dacă va fi extrădat în România, va fi persecutat.
Gregorian Bivolaru a fost audiat de către Curtea Supremă de Justiţie şi a declarat, printre altele, următoarele:
– A început să practice yoga la vârsta de 12 ani. În 1970 a început să predea cursuri de yoga. A scris multe cărţi şi articole în materie. Yoga a fost interzisă în timpul regimului lui Ceauşescu. În anul 1989 a fost închis cu forţa într-o clinică psihiatrică, dar i s-a dat drumul când a căzut Ceauşescu.
– În anul 1990 a înfiinţat asociaţia MISA (Asociaţia Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut) împreună cu alte zece persoane. Scopul asociaţiei este de a trezi oamenii la o spiritualitate pură. MISA organizează cursuri în toată România, la care câteodată se prezintă până la 12.000 de participanţi. Cursurile sunt scrise de Gregorian Bivolaru. Membri asociaţiei MISA sunt atât profesori cât şi organizatorii cursurilor. Cursanţii, în total 37.000, în mare parte tineri şi intelectuali, nu sunt membri MISA.
– La aceste cursuri, Bivolaru a criticat regimul şi mai ales corupţia. Mişcarea a fost deci receptată ca o ameninţare asupra regimului. În anul 1994 Bivolaru a fost căutat de o persoană care s-a prezentat a fi din partea partidului de guvernământ; această persoană l-a ameninţat pe Bivolaru că dacă nu desfiinţează MISA, el va fi distrus şi fizic şi psihic cu toate mijloacele şi şcoala lui de yoga va fi desfiinţată. Bivolaru nu a dat atenţie acestor ameninţări şi două luni mai târziu, persoane necunoscute au intrat în apartamentul lui, au provocat un incendiu şi i-au distrus locuinţa. Infractorii nu au fost niciodată prinşi de autorităţi. După aceasta, Bivolaru a fost tot timpul persecutat, tracasat şi ameninţat. Massmedia conduce o campanie împotriva lui şi a asociaţiei MISA, şi autorităţile române se află în spatele acestei campanii. Bivolaru şi-a dat demisia din conducerea MISA în anul 1995 din cauza ameninţărilor şi a tracasărilor pe care membrii mişcării le-au suferit din cauză că el se afla în conducerea asociaţiei. După demisie, nu a mai avut elevi, ci a scris cărţi şi a funcţionat ca redactor la ziarul MISA. În anul 1996 s-a aflat la un pas de a fi internat cu forţa la un spital de psihiatrie. După ce l-a criticat pe fostul preşedinte Năstase, prieten cu actualul procuror-şef, la o conferinţă la Paris, i-a fost din nou vandalizat apartamentul şi i-au fost confiscate toate economiile şi obiecte personale cu ocazia unei percheziţii la domiciliu, executată în absenţa acestuia, în luna martie 2004.
– Mădălina Dumitru, căreia i s-a impus să îl acuze de întreţinere de relaţii sexuale cu minori, locuia în acelaşi bloc cu prietena lui Gregorian Bivolaru, cu care el avea o relaţie intimă. Bivolaru a fost într-adevăr în vizită la prietena lui, dar nu a întreţinut relaţii sexuale cu Mădălina Dumitru, care de altfel nici nu i-a fost elevă. A călătorit într-adevăr în străinătate cu Mădălina Dumitru, dar în acel grup se mai aflau şi alte 17 persoane.
– Acuzaţiile de trafic cu carne vie care i se aduc lui şi altora sunt false. MISA funcţionează ca orice altă şcoală de yoga din lume. O parte din practicanţii de yoga locuiesc în aşa numitele ashram, unde pot să practice yoga. Există aproximativ 40 de ashram-uri în România, în care locuiesc cam 750 de persoane. Cei care locuiesc în ashram nu trebuie neapărat să fie adepţi MISA. MISA este proprietară a unora dintre aceste case, dar nu toate. Cei care locuiesc în ashram, nu plătesc chirie şi primesc mâncare gratuit, ca şi în India. Gregorian Bivolaru nu a primit niciodată bani sau altceva de la cei care locuiesc în ashram. Aceştia pot oricând părăsi ashramul, şi în timpul în care locuiesc acolo pot lucra, studia sau pot să se ocupe cu alte activităţi. Cei care locuiesc într-un ashram convin ei înşişi ce reguli de convieţuire vor respecta.
– A venit în Suedia să ceară azil politic, deoarece viaţa îi este în pericol dacă se întoarce în România.
– Este adevărat că MISA a primit aprobare de a organiza demonstraţii şi că unii jurnalişti au primit amenzi pentru că au calomniat MISA.
România, ca şi Suedia, a semnat convenţia europeană cu privire la extrădare din 1957. Ordinele de arestare eliberate în România sunt valabile în Suedia, potrivit $ 9 alineatul 3 din Legea cu privire la extrădare, dar nu şi în cazul în care ordinul este, în mod evident, neîntemeiat.
Ordinul de arestare din 31 mai 2004 cu privire la întreţinerea de raporturi sexuale cu minori se bazează atât pe o reclamaţie scrisă a Mădălinei Dumitru (născută în 1986) în calitate de reclamant, cât şi pe anumite dovezi. În ordinul de arestare se menţionează că Mădălina Dumitru şi-a retras reclamaţia, dar că instanţa a considerat că aceasta s-a întâmplat din cauza presiunilor exercitate de persoane din cercul lui Gregorian Bivolaru.
La cererea lui Gregorian Bivolaru, a fost audiată Mădălina Dumitru în calitate de reclamant în caz de extrădare. Ea a declarat, printre altele, următoarele.
– Practică yoga de patru ani. În Bucureşti a locuit în aceeaşi casă – dar nu într-un ashram – cu o prietenă care avea o relaţie intimă cu Gregorian Bivolaru. Ea nu a avut niciodată relaţii sexuale cu Gregorian Bivolaru. Bivolaru nu i-a fost profesor, dar ea îl respectă deoarece a scris multe cărţi şi este un om de valoare. A fost într-adevăr într-o călătorie în străinătate cu Gregorian Bivolaru, dar făcea parte dintr-un grup de 18 persoane. Nu a primit niciodată cadouri de la Bivolaru. Nu a fost niciodată supusă presiunilor MISA şi nici nu cunoaşte pe cineva care ar fi fost supus vreunor presiuni.
– În dimineaţa zilei de 18 martie 2004, când tocmai se trezise, un număr de 15 persoane, îmbrăcate în negru, i-au intrat în casă pe fereastră. A crezut că sunt hoţi. S-a speriat şi a fugit, aşa cum se afla, sumar îmbrăcată, ca să se ascundă în camera prietenei ei. Bărbaţii îmbrăcaţi în negru au intrat în cameră şi au îndreptat armele împotriva fetelor. Li s-a ordonat să se culce pe podea, pentru că altfel ar fi fost împuşcate. Fetele au stat aşa, sumar îmbrăcate, o jumătate de oră. Mădălina a încercat să se ridice dar a fost lovită în piept. După mai multe ore, timp în care persoanele necunscute percheziţionau casa, a fost dusă într-un loc necunoscut pentru ea, de care a aflat mai târziu că era procuratura. Acolo a fost umilită şi obligată de către anchetatori să scrie ceea ce îi dictau ei – adică o reclamaţie împotriva lui Gregorian Bivolaru. Aceştia erau ajutaţi de o femeie psiholog care stătea în spatele ei şi o trăgea de păr când nu voia să scrie ce îi dictau, precum şi de persoane înarmate care stăteau la uşă. A fost obligată de asemenea să înghită câteva medicamente necunoscute ei. Apreciază că ancheta ar fi durat 4-5 ore. Denunţul pe care l-a scris atunci nu are nimic de-a face cu realitatea. În ziua următoare s-a dus, împreună cu o avocată la procuratură să-şi reia reclamaţia, dar noua ei declaraţie nu a fost anexată la dosar.
Materialul doveditor care a stat la baza ordinului de arestare din 31 mai 2004 constă printre altele din, după toate aparenţele, înregistrarea unor convorbiri telefonice între Mădălina Dumitru şi Gregorian Bivolaru şi notiţele personale ale Mădălinei în care apare un bărbat cu numele de Grieg. După ce la prima înfăţişare a dat citire unor părţi dintr-un document care reproducea convorbirile telefonice, Mădălina Dumitru a declarat că nu-şi aduce aminte despre conţinutul acelor convorbiri telefonice pe care le-a avut cu Bivolaru şi că acel Grieg care figurează în notiţele confiscate este un băiat, Grigore, de care era îndrăgostită şi de care fabula ea în intimitate.
Mădălina Dumitru a mai declarat că arestarea ei pe 18 martie 2004 a fost filmată şi că filmul şi pasaje din notiţele ei confiscate au fost arătate, în repetate rânduri, la televizor a doua zi după arestare. Poze cu ea şi pasaje din notiţele ei private au apărut apoi în diferite ziare. Aceasta a rezultat în faptul că ea a fost în mod grav batjocorită de către cei din jur şi nu şi-a mai putut termina şcoala.
Mădălina Dumitru pare o persoană demnă de încredere şi declaraţiile ei cu privire la circumstanţele arestării ei şi a anchetei din 18 martie 2004 sunt într-o anumită măsură susţinute de o altă cercetare. Din dosar rezultă de asemenea că ea a înaintat, prin avocata ei, la data de 25 februarie 2005, ministrului justiţiei din România o reclamaţie cu privire la abateri în serviciu comise de procurorii care au instrumentat cazul. Ea a mai înaintat, la aceeaşi dată, o reclamaţie la procuratură cu privire la infracţiunile comise de procurori şi organele poliţieneşti împotriva ei. În reclamaţia din urmă se menţionează şi o altă reclamaţie pe care avocata ei a făcut-o împotriva procurorului şef pe lângă parchetul Bucureşti; în această reclamaţie se specifică faptul că procurorii au refuzat să o audieze pe Mădălina Dumitru, atunci când ea a cerut să revină asupra denunţului împotriva lui Gregorian Bivolaru, că Mădălina împreună cu avocata au fost închise la Institutul Medico-legal timp de patru ore şi că avocata ei a fost ulterior maltratată de către forţele speciale ale poliţiei într-o maşină şi despărţită cu forţa de clienta ei.
Declaraţia Mădălinei Dumitru nu sprijină deloc acuzaţia care i se aduce lui Gregorian Bivolaru că ar fi întreţinut raporturi sexuale cu ea. Luând în consideraţie faptul că procuratura română nu a avut ocazia să răspundă declaraţiei ei şi nici să prezinte dovezi concludente, instanţa apreciază că circumstanţele în caz nu sunt de aşa natură încât ordinul de arestare din 31 mai 2004 să fie considerat ca fiind întemeiat. Nu există de aceea nici un impediment în conformitate cu $ 9 alineat 3 Legea cu privire la extrădare, ca Gregorian Bivolaru să nu fie extrădat în această privinţă.
Potrivit ordinului de arestare din 15 aprilie 2005, în cadrul asociaţiei MISA s-a format în perioada decembrie 2001- martie 2004 un grup cu activitate infracţională compus din Gregorian Bivolaru şi alte 17 persoane, grup care a funcţionat după o structură ierarhică bine organizată şi coordonată, de tip piramidal, sub conducerea lui Gregorian Bivolaru. Scopul constituirii acestui grup a fost ca prin activitatea infracţională de trafic cu carne vie să se obţină avantaje economice ilicite prin valoarea unor pedepse ciudate la care victimile erau supuse şi valoarea muncii neplătite, cunoscută şi sub numele de karma-yoga, practicată de aceste persoane. Victimele practicau şi ele yoga în cadrul MISA şi erau determinate la aceste acţiuni, aşa cum rezultă din ordinul de arestare, de către autoritatea spirituală pe care Gregorian Bivolaru o avea asupra lor, în calitatea sa de profesor de yoga, părinte spiritual şi guru.
În ordinul de arestare nu există nici o explicaţie cu privire la faptele incriminate şi nici cu privire la dovezile pe care eventualele fapte săvârşite s-ar putea sprijini. Dintr-o anexă informativă a tribunalului rezultă de asemenea că prin valoarea unor pedepse ciudate se înţelege amenzi şi confiscarea de bunuri personale şi că scopul MISA de a recruta membri era de fapt de a-i exploata şi de a-i transforma în sclavi. Se menţionează şi că adepţii MISA sunt obligaţi să renunţe la studii sau la serviciu. Se spune că regulile pentru a locui în ashram au fost stabilite de însuşi Bivolaru şi că acesta ar fi supravegheat sever, prin persoane de încredere, ca aceste reguli să fie respectate. Alte informaţii despre caz apar de asemenea într-un memoriu al Ministerului afacerilor publice către Curtea de Apel din Bucureşti. Printre altele se menţionează că în anul 2003 mai mulţi membri MISA au arătat înregistrări video cu caracter pornografic, s-au folosit de forţă de muncă ilegală şi au recrutat dansatoare şi alte persoane în scopul de a se prostitua. Se mai menţionează că Gregorian Bivolaru, în cadrul cursurilor de yoga a pledat pentru ca fetele să întreţină relaţii sexuale cu el ca un mod de eliberare spirituală.
În ceea ce priveşte această acuzaţie şi la cererea lui Gregorian Bivolaru a fost chemat ca martor studentul Costel Bîrlădeanu – chemat ca martor de către partea acuzării în ancheta de la Bucureşti. Studentul a fost audiat în legătură cu şederea lui în două ashramuri timp de nouă ani şi despre cunoştinţele lui despre MISA din România.
Despre mişcarea MISA a mai fost audiat şi preotul Karl-Erik Nylund. Karl-Erik Nylund, expert în secte religioase, şi-a bazat depoziţia pe interviuri repetate cu Gregorian Bivolaru la închisoare şi cu alţi adepţi MISA. Atât Bârlădeanu Costel cât şi Karl-Erik Nylund au subliniat absenţa obligativităţii în cadrul MISA. Ca urmare a acestor depoziţii, cât şi a celor declarate de Mădălina Dumitru şi Gregorian Bivolaru, este greu de crezut că Gregorian Bivolaru s-a făcut vinovat de infracţiunea de trafic cu carne vie, oferind de exemplu locuinţă prin abuz de autoritate, în scopul de a exploata – în sensul adevărat al cuvântului – persoana respectivă. Luând în cosnideraţie faptul că faptele încriminate sunt descrise pe larg în ordinul de arestare, dar că în acelaşi timp, dovezile care să le susţină nu sunt prezentate, din cele ce au rezultat la proces nu se poate trage concluzia că ordinul de arestare nu este bine întemeiat. Nu există de aceea nici un impediment în conformitate cu $ 9 alineat 3 Legea cu privire la extrădare, ca Gregorian Bivolaru să nu fie extrădat în privinţa infracţiunii cu carne vie.
Potrivit S7 din Legea cu privire la extrădare, extrădarea nu poate fi executată dacă există riscul ca persoana care se cere extrădată, din cauza originii sale, a apartenenţei sale religioase şi politice sau din cauza situaţiei politice existente în ţara carer îi cere extrădarea, să fie persecutată, sau numai dacă viaţa şi libertatea acesteia îi sunt puse în pericol.
Din cercetarea cazului şi declaraţiile lui Karl-Erik Nylund, reiese că yoga, cel puţin în forma în care se practică în cadrul MISA, are un asemenea scop spiritual încât participarea la şedinţele asociaţiei poate fi considerată o expresie a unor convingeri religioase.
În caz au fost invocate mai multe înscrisuri de la diferite persoane particulare şi organizaţii, cum ar fi de pildă Comitetul Helsinki pentru apărarea drepturilor omului în România şi Amnesty International, care au consemnat tracasări şi încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului în massmedia română şi în alte instituţii publice, infracţiuni care au avut ca obiect MISA şi pe Gregorian Bivolaru. În declaraţiile acestor organizaţii se specifică că Gregorian Bivolaru riscă să fie persecutat în România şi că nu i se va face un proces corect din punct de vedere judiciar.
La cererea procurorului şef, Ministerul de Externe suedez a declarat că România, în calitate de ţară candidată la UR, în principiu, îndeplineşte aşa-zisele criterii Copenhaga, ceea ce înseamnă că ţara dispune de instituţii stabile care garantează siguranţa de drept, drepturile omului şi respect şi protecţie faţă de minorităţi. În practică însă, continuă Ministerul de Externe, pot însă avea loc cazuri particulare de încălcare a respectului pentru drepturile omului şi în acest sens Ministerul de Externe face trimitere la Raportul întocmit de comisia UE din octombrie 2004 cu privire la abateri grave de la sistemul de drept, cazuri de corupţie, de părtinitate din partea guvernului şi cazuri de hotărâri impuse de anumiţi judecători şefi. Cu privire la asociaţia MISA, se notează că acuzaţiile împotriva organizaţiei şi a liderilor acesteia sunt multe şi grave şi vin atât din partea autorităţilor cât şi a massmediei române. Tonul în massmedia a fost uneori de instigare la ură, mai notează Ministerul de Externe. Se pare că organizaţia s-a aflat sub controlul serviciilor de securitate mai bine de 10 ani, iar liderul acesteia încă din anii 1970; cele mai multe acuzaţii nu au putut fi dovedite şi nu s-a pronunţat nici o hotărâre judecătorească în acest sens.
Arestarea şi audierea Mădălinei Dumitru în caz a avut loc, după aprecierea actualei instanţe, sub forme de-a dreptul îngrijorătoare. Transmiterea pe posturile de televiziune a arestării şi campania de presă ce a urmat şi care s-a bazat pe informaţii provenite din ancheta preliminară transmise presei cu intenţia de a crea o opinie împotriva lui Gregorian Bivolaru. Au fost transmise presei şi o parte din documentaţia cu privire la percheziţii la domiciliu şi de la vandalizarea locuinţei lui Gregorian Bivolaru. În ambele ordine de arestare care au stat la baza cererii de extrădare, se subliniază ca un motiv special de arestare faptul că Gregorian Bivolaru deranjează liniştea şi ordinea publică. Această infracţiune a constat, potrivit ordinului din 31 mai 2004, în faptul că reacţia populaţiei, atunci când au aflat de infracţiunile grave comise împotriva minorilor, a cauzat o stare socială tensionată, ceea ce îndreptăţeşte luarea unor măsuri de prevenire drastice împotriva lui Gregorian Bivolaru. În caz a mai fost invocată şi o alucuţiune în parlament în care Gregorian Bivolaru este numit Satan, psihopat, nemernic, terorist şi escroc, urmată de un îndemn adresat procurorului public de a-l aresta imediat. Ca un motiv special care ar impune o arestare imediată se menţionează că părinţii acelor minori a căror viaţă ar fi distrus-o Bivolaru intenţionează să-şi facă singuri dreptate printr-o eventuală linşare a lui.
La o apreciere de ansamblu a cercetării invocate în această parte a anchetei, instanţa hotărăşte că există riscul ca Gregorian Bivolaru, din cauza convingerilor sale religioase, să fie supus unor persecuţii foarte grave, la o eventuală extrădare. Curtea Supremă hotărăşte de aceea că potrivit S 7 din Legea cu privire la extrădare, există impedimente împotriva unei extrădări.
Ajutorul juridic al lui Gregorian Bivolaru – avocat Niclas Larsson – va primi din fondurile publice suma de o sută douăzeci şi unu de mii patru sute patruzeci şi două (121.442) de coroane suedeze, dintre care 84.420 de coroane pentru munca depusă în caz, 21.968 pentru timpul pierdut şi 15.054 pentru diverse cheltuieli. Cheltuiala va fi suportată în întregime de stat. TVA în valoare de 24.288 de coroane este inclus sumei mai sus menţionate.
Semnături
La luarea hotărârii au fost prezenţi magistraţii: Munck, Regner, Blomstrand, Pripp şi Håstad (referent)
Secretar de revizie: Ăhrling
Sursa: yogaesoteric.net
