Pură, eternă, neschimbată şi lipsită de formă este atotpătrunzătoarea conştiinţă transcendentă a lui Dumnezeu. El, Unicul, Cel transcendent, există prin Sine Însuşi.
În fiinţa Sa divină, transcendentă, nu există nici întuneric şi nici lumină şi nu mai există nicio formă de energie sau materie. Nu mai există niciun sunet, niciun cuvânt şi nu mai există nicio manifestare a lumii fenomenale. Doar Dumnezeu este Cel care există în El Însuşi şi prin El Însuşi.
Dumnezeu este etern şi fără limite. El este Cel fără de început şi fără de moarte. El nu se schimbă niciodată. Dumnezeu este totul. El este dincolo de orice fel de dualitate, pentru că El este Absolut şi impersonal.
Dumnezeu nu poate fi văzut cu ochii fizici, dar existenţa Sa infinită poate fi realizată de către cel care meditează profund asupra Lui, având mereu sau aproape fără încetare o inimă plină de devoţiune şi de iubire nesfârşită faţă de El.
Chemarea copleşitoare a Fiinţei Divine poate lua multe forme, dar glasul Său va fi mereu perceput la nivelul inimii, asemenea unui dor arzător, căruia aspirantul pur şi sincer nu îi poate rezista şi nici nu-şi doreşte să-i reziste.
Unui asemenea adorator, care este plin de dragoste şi perseverent, care este neîncetat dăruit urmării supremelor idealuri divine, Dumnezeu îi va oferi Graţia Sa divină, pe care adoratorul pur şi sincer o va putea percepe ca şi cum Dumnezeu i-ar rosti tainic, chiar în inimă, următoarea chemare divină:
„În Mine, Dumnezeu, întreaga Manifestare îşi are originea.
În Mine, Dumnezeu, totul subzistă fără a avea nevoie de nimic altceva.
În Mine, Dumnezeu, se află Vidul Beatific Inefabil ce-Mi ascunde tainic Fiinţa infinită.
Fiinţa mea nu are limite, căci eternitatea este trupul Meu divin.
Eu, Dumnezeu, sunt în realitate lăcaşul nevăzut al oricărei fiinţe.
Deschide-ţi inima cu o mare ardoare către Mine, care sunt Dumnezeu, căci în Mine este de-a pururi prezentă fericirea extatică a minunilor divine.“
În acest fel, Dumnezeu vorbeşte mereu cu iubiţii săi adoratori, prin intermediul unor asemenea cuvinte tainice, pe care El le sădeşte în inimile celor devotaţi Lui.
În comunicarea Sa inefabilă cu noi, Dumnezeu se adresează de asemenea adeseori intuiţiei noastre spirituale. Atunci când noi vom învăţa să ascultăm, aproape în permanenţă, indiferent de ceea ce facem, Vibraţia cosmică divină, ne va fi mult mai uşor să-I înţelegem Vocea Divină.
Adeseori Dumnezeu se exprimă prin tăcere. Tăcerea lui Dumnezeu este mai profundă şi mai vastă decât toată înţelepciunea scrisă şi vorbită. Ea nu încetează să ne vorbească pentru că adevărul nu poate fi expus decât în tăcere.
Prin natura Sa, Dumnezeu este Graţie. Datorită Graţiei Sale ne putem gândi la El şi percepem chemarea Sa tainică. Trăind această experienţă copleşitoare ne abandonăm şi ne încredinţăm total lui Dumnezeu şi astfel suntem complet absorbiţi de Graţie.
[…] Manifestarea copleşitoare a Chemării tainice Dumnezeieşti […]