de Robert Johnson
Miviludes (Mission interministérielle de vigilance et de lutte contre les dérives sectaires – Misiunea interministerială de vigilență și de luptă împotriva derivelor sectare) este principala instituție franceză de luptă împotriva riscurilor sectare. Înființată în 2002, misiunea sa este de a supraveghea și de a combate ceea ce consideră a fi grupuri care prezintă un risc pentru ordinea publică sau pentru libertățile individuale. De-a lungul anilor, Miviludes a fost supusă unui control tot mai atent pentru lipsa sa de transparență, retorica senzaționalistă și metodologiile discutabile. De asemenea, relația sa cu mass-media este destul de strânsă, ceea ce a creat o buclă de feedback care amplifică temerile publicului și stigmatizează minoritățile religioase.
Ca jurnalist, am fost întotdeauna interesat de rolul puterii statului și de drepturile omului și am urmărit îndeaproape această dinamică. Printr-o serie de analize, intenționez să dezvălui modul în care retorica Miviludes și relatările lipsite de spirit critic ale mass-mediei au modelat discursul public din Franța și au condus la marginalizarea practicilor spirituale alternative. Acest articol este începutul unei investigații privind această relație complexă și tulburătoare.
Miviludes: „câine de pază” sau instrument politic?
Miviludes și-a arogat calitatea de autoritate supremă în materie de riscuri sectare în Franța. Dar un raport al unor universitari elvețieni aduce o critică foarte dură metodelor instituției. Potrivit raportului, Miviludes se bazează pe date imprecise, lipsite de rigoare științifică și funcționează cu o transparență limitată. În aceste condiții, cum poate fi considerată un „câine de pază” credibil?
Aceste preocupări au fost exprimate de senatoarea Laurence Muller-Bronn în Senatul francez către Ministrul de Interne, cu privire la refuzul Miviludes de a-și dezvălui datele și metodologiile. În ancheta sa, ea a subliniat că o astfel de opacitate subminează încrederea publicului și pune la îndoială imparțialitatea instituției. Răspunsurile pe care le-a primit nu au oferit clarificări adecvate, consolidând și mai mult percepția că Miviludes funcționează fără să fie trasă la răspundere.
Rolul mass-mediei în amplificarea prejudecăților
Mass-media franceză a contribuit, de asemenea, la amplificarea retoricii senzaționaliste a Miviludes. Jurnaliștii au avut tendința de a cita instituția ca fiind o autoritate și, în acest fel, au reprodus afirmațiile acesteia fără a le supune unei analize critice. Această preluare fără spirit critic a creat un climat de teamă, în care minoritățile religioase sunt prezentate ca secte periculoase pe baza unor dovezi punctuale.
Biserica lui Iisus – Shincheonji
Să luăm, de exemplu, Biserica lui Iisus – Shincheonji, o nouă mișcare religioasă sud-coreeană care a fost supusă ununi scrutin intens în țară și în străinătate. Miviludes din Franța a etichetat deja grupul ca fiind un potențial risc sectar, iar mass-media a preluat deja aceste avertismente.
Un articol recent din Le Figaro, „On nous frappait pour chasser Satan” (Ne băteau pentru a-l alunga pe Satana) din 17 ianuarie 2025 este un bun exemplu al acestei dinamici. Articolul relatează mărturia unui fost membru al Shincheonji, folosind un limbaj dramatic pentru a portretiza grupul drept un cult periculos. De exemplu, se afirmă că membrii sunt „sfătuiți să nu se căsătorească, să nu aibă copii și să avorteze.” Aceste afirmații sunt prezentate ca fapte, dar nu au nicio verificare independentă.
De asemenea, articolul se referă la Shincheonji ca la o „biserică controversată” și la liderul său ca la un „pastor-guru și mesia autoproclamat”. Un astfel de limbaj este negativ și stigmatizant pentru grup, fără a oferi o perspectivă echilibrată. De asemenea, articolul se bazează foarte mult pe datele Miviludes, tratându-le ca un adevăr evanghelic, în ciuda lipsurilor metodologice dovedite ale instituției.
Tabitha’s Place
Un alt exemplu este Tabitha’s Place, o comunitate religioasă din Béarn care se află sub observație de ani de zile. Un articol recent din La République des Pyrénées din 19 ianuarie 2025 a relatat despre încercările continue ale grupului de a-și vinde proprietatea și de a părăsi Franța. Articolul se concentrează pe vânzarea castelului lor, dar este scris astfel încât să creeze impresia că grupul este periculos. Articolul numește comunitatea „sectă” și subliniază faptul că aceștia au petrecut „20 de luni luptând pentru a părăsi țara”, ceea ce implică faptul că prezența lor nu este binevenită.
Articolul menționează, de asemenea, că Miviludes supraveghează grupul de ani de zile, dar nu există nicio dovadă concretă a vreunei infracțiuni. Articolul face referiri vagi la controversele din trecut, la fel ca Miviludes.
Martorii lui Iehova
Martorii lui Iehova au fost, de asemenea, subiectul atenției pentru mass-media franceză și Miviludes. Într-un articol din L’Est éclair din 21 ianuarie 2025 un fost membru povestește că a fost „excomunicat” din grup. Articolul descrie procesul disciplinar intern al Martorilor, în special rolul „comitetului de bătrâni”, ca fiind asemănător unui „tribunal”.
Deși articolul prezintă mărturia unui cuplu care a părăsit grupul, acesta nu plasează experiența lor în contextul mai larg al libertății religioase. În schimb, se bazează pe caracterizarea de către Miviludes a Martorilor lui Iehova ca fiind un grup sectar și folosește termeni precum „ruptură sectară” pentru a descrie îndepărtarea cuplului de familie. Un astfel de limbaj poate fi încărcat emoțional, dar nu face prea multe pentru a pune în lumină practicile și credințele grupului.
O buclă de feedback a fricii
Există o buclă de feedback între mass-media franceză și Miviludes care întărește temerile și prejudecățile publicului:
- Retorica alarmistă a Miviludes. Miviludes a publicat rapoarte și declarații care sunt pline de limbaj senzaționalist, cum ar fi că a existat o explozie a riscurilor sectare în timpul pandemiei COVID-19. Aceste afirmații se bazează pe dovezi anecdotice sau pe definiții vagi a ceea ce constituie o „derivă sectară”.
- Amplificarea mediatică. În multe cazuri, ziarele au copiat afirmațiile Miviludes fără să le pună la îndoială, folosind titluri senzaționale și un limbaj alarmist pentru a atrage atenția oamenilor. Acest lucru servește la amplificarea poziției instituției și la răspândirea retoricii sale la un public mai larg.
- Frica publicului și presiunea politică. Acoperirea mediatică alimentează teama publicului, care, la rândul său, pune presiune pe politicieni pentru a acționa. Aceasta creează un cerc vicios în care avertismentele Miviludes sunt folosite pentru a justifica noi represiuni asupra minorităților religioase, cu sau fără dovezi concrete.
Consecințele pentru minoritățile religioase
Această buclă de feedback are consecințe reale pentru minoritățile religioase din Franța. Shincheonji, Tabitha’s Place, Martorii lui Iehova și alte mișcări spirituale alternative sunt marginalizate și stigmatizate. Mediatizarea senzaționalistă a temerilor publicului face dificilă exercitarea liberă a credințelor religioase de către aceste grupuri. Aceasta subminează angajamentul Franței față de libertatea religioasă și de credință, o piatră de temelie a drepturilor omului.
De asemenea, lipsa de simț critic a mass-mediei în preluarea afirmațiilor Miviludes ridică semne de întrebare cu privire la standardele jurnalistice din Franța. Alegând să prioritizeze senzaționalismul în detrimentul relatărilor faptice și echilibrate, jurnaliștii erodează încrederea publicului și contribuie la crearea unei societăți divizate, bazate pe frică.
Ieșirea din cercul vicios: un apel la responsabilizare
Pentru ca Franța să poată continua să declare că apără drepturile omului și libertatea de credință, atât Miviludes, cât și mass-media trebuie să fie trase la răspundere:
- Miviludes trebuie să funcționeze cu transparență și rigoare științifică. Rapoartele sale ar trebui să fie supuse unei verificări independente, iar metodologiile sale ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pentru examinare.
- Mass-media trebuie să adopte o abordare mai critică a raportării riscurilor sectare. Jurnaliștii ar trebui să pună la îndoială validitatea afirmațiilor Miviludes și să caute perspective alternative pentru a oferi o viziune mai echilibrată.
- Discursul public trebuie să se îndepărteze de narațiunile bazate pe teamă și să treacă la o înțelegere mai nuanțată a diversității religioase. Acest lucru necesită un dialog deschis și un angajament de a proteja drepturile tuturor persoanelor, indiferent de credința lor.
Acest articol este primul dintr-o serie de investigații privind relația dintre mass-media franceză și Miviludes. Sper să încurajez o discuție mai informată și mai echilibrată cu privire la riscurile sectare din Franța, expunând deficiențele din abordarea lor și impactul asupra minorităților religioase.
Miza este mare. Dacă nu este controlată, bucla de feedback dintre Miviludes și mass-media va continua să erodeze libertatea religioasă și de credință, subminând însăși valorile pe care Franța declară că le susține. Este timpul să ieșim din cercul vicios și să cerem o mai mare responsabilizare din partea ambelor instituții.
Articolul original în limba engleză este disponibil pe site-ul europeantimes.news.
*****
Despre autor
Robert Johnson este un reporter de investigație care cercetează și scrie despre nedreptăți, despre infracțiuni motivate de ură și despre extremism încă de la începuturile colaborării sale cu publicația The European Times. Johnson este cunoscut pentru că a scos la lumină o serie de povești importante. Este un jurnalist neînfricat și hotărât, care nu se teme să critice persoane sau instituții puternice. S-a angajat să folosească platforma sa pentru a scoate la lumină nedreptățile și pentru a-i trage la răspundere pe cei aflați la putere.
