Raidurile poliției împotriva MISA în Franța, 28 noiembrie 2023. 1. Narațiuni contradictorii

de Susan J. Palmer

Autoritățile susțin că „niște femei” au fost „eliberate” dintr-o „sectă sexuală”. O cunoscută cercetătoare canadiană a intervievat „victimele” și a aflat o altă poveste.

Partea 1 din 5.

Pe 28 noiembrie 2023 a avut loc un raid militarizat al poliției la o școală de yoga din Franța, cunoscută sub numele de MISA în România și Atman în Europa. MISA înseamnă „Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut”.

Puțin după ora 6 dimineața, o echipă SWAT formată din aproximativ 175 de polițiști, purtând măști negre, căști Kevlar și veste antiglonț, a descins în opt case separate, cinci în Paris și trei situate în aceeași curte din Nisa, amenințând cu puști semiautomate. Au spart ușile și au alergat în sus și în jos pe scări, strigând și dând ordine. Țintele lor nu erau nici teroriști, nici traficanți de droguri. Ceea ce căuta poliția erau membrii unei „secte” („cult” în engleză). Au găsit aproximativ 95 de practicanți de yoga vegetarieni, nefumători și care nu consumă alcool.

În acea dimineață fatidică, cei mai mulți dintre acești yoghini erau încă în pat. Câțiva erau în bucătărie, fierbând apă pentru ceai. Polițiștii mascați le-au pus cătușe, i-au pus să stea în fața casei, fără haine sau pantofi, în curtea înghețată, apoi i-au dus cu autobuzul la secția de poliție din Nanterre, în suburbiile Parisului, și la alte secții de poliție, unde au fost reținuți pentru interogatoriu („garde à vue”) până la 48 de ore (în Franța nu există habeas corpus, n.tr. drept care îngrădește arestările și reținerea arbitrară).

Fiind coautoare, împreună cu Stuart Wright, a unei cărți intitulate „Furtună in Zion: Raiduri guvernamentale împotriva comunităților religioase” (Storming Zion: Government Raids on Religious Communities, New York: Oxford University Press, 2016), acest raid mi-a stârnit curiozitatea. Așa că i-am contactat pe reprezentanții MISA și am aranjat să vizitez școala lor de yoga din București, unde se întorseseră mai mulți dintre cei eliberați fără acuzații (alții au plecat în țările lor de origine, altele decât România, iar unii au rămas în Franța). Printre cei șase care sunt deținuți în diferite închisori din regiunea pariziană sub acuzații legate de „abuz de vulnerabilitate”, viol, răpire și trafic de persoane, se numără Gregorian Bivolaru (n.1952), co-fondator al MISA și profesor spiritual.

Am zburat la București pe 7 ianuarie 2024 și am intervievat douăzeci și cinci de yoghini români, toți cursanți MISA, dintre care 14 fuseseră implicați în raidurile franceze, timp de nouă zile. Interviurile s-au desfășurat în engleză și, ocazional, în franceză, cu ajutorul unui interpret pentru cei care vorbeau doar limba română. Vârstele lor variau între 27 și 72 de ani, iar profesiile și ocupațiile lor erau destul de variate.

Există două aspecte legate de raidul împotriva MISA care mi s-au părut semnificative. În primul rând, echipa de polițiști mascați aparținea unei unități speciale numite CAIMADES. Aceștia sunt instruiți special pentru a se ocupa de crimele și delictele comise de „guru-șii” „sectelor” („liderii de sectă”) și pentru a „salva victimele”. În al doilea rând, Gregorian Bivolaru predă o formă de erotism sacru și încorporează de zeci de ani filozofia și tehnicile erotice tantrice antice în practica yoghină a MISA. Din punctul de vedere al „observatorilor de secte” din mișcarea anti-secte finanțată de statul francez, acestea ar fi considerate dérives sectaires (derive sectare), care trebuie să aibă ca rezultat inevitabil abus de faiblesse (abuzul de vulnerabilitate) al „victimelor” lui Bivolaru. În plus, pentru activiștii anti-secte din Franța, Tantra yoga și practicile erotice hinduse antice într-un „cadru sectar” ar putea fi cu greu considerate consensuale. Trebuie să fie cumva implicate „spălarea creierului”, violul, răpirea și traficul de persoane.

Povestea modului în care Bivolaru, un lider spiritual român și mistic preocupat de erotism, a ajuns să fie capturat și judecat de mișcarea anti-secte sponsorizată de guvernul francez este complicată, dar fascinantă. Regăsim în acest caz trei perspective aflate într-un puternic conflict.

Dintr-o perspectivă feministă de tip #MeToo, se vede un lider masculin puternic care impune dogma patriarhală hindusă asupra discipolilor occidentali de sex feminin pentru a facilita exploatarea sexuală și a menține o ierarhie rigidă bazată pe gen.

Din perspectiva franceză anti-secte, se vede un „guru” care se bazează pe tehnici de manipulare mentală pentru a-și înrobi adeptele de sex feminin într-o vastă rețea internațională de trafic de persoane care îi finanțează „secta”. În Franța, o „sectă” nu este o „religie”. Mai degrabă este considerată un fel de bande organisée (bandă criminală).

În sfârșit, există o a treia perspectivă asupra cazului, împărtășită de cei aproximativ 30.000 de cursanți yoga din cadrul MISA, care îl văd pe „Grieg” (Gregorian Bivolaru) ca pe un maestru spiritual iluminat care a conceput calea spirituală a „erotismului mistic” pe baza studiilor sale de Tantra Yoga din sursele antice indiene, filtrate prin scrierile corespondentului și sursei sale de inspirație, Mircea Eliade, unul dintre marii cercetători ai școlii de religie comparată de la Chicago.

Din perspectiva cursanților MISA, cartea lui Bivolaru din 2010 „Secrete amoroase esențiale pentru cuplurile yoghine care aspiră să fie fericite” este un ghid practic pentru o relație de cuplu heterosexuală armonioasă și de lungă durată. Pentru discipolii femei ai lui Bivolaru, întrucât învățăturile sale tantrice sunt centrate pe Zeița Mamă, fiecare femeie pe această cale poate deveni întruchiparea zeiței Shakti. Femei din cadrul MISA au explicat în interviurile noastre cum, prin „erotismul mistic”, conștiințele lor au fost eliberate de patriarhat și trupurile lor au fost exaltate ca simboluri feminine ale Divinității.

Nu avem nici timp nici spațiu în această serie de articole pentru a discuta aceste opinii contradictorii cu privire la cazul Bivolaru. Pentru cei interesați de această „controversă sectară” și pentru membrii MISA care așteaptă procesul, „deznodământul” acestei povești este imposibil de prevăzut. Prin urmare, îmi voi limita eforturile la explorarea acestei situații complexe în contextul mișcării anti-secte și al „războaielor anti-secte” finanțate de guvernul francez. În acest scop, voi urma trei etape:

1. Voi prezenta o anatomie a raidului și a consecințelor acestuia. Pe baza datelor culese din interviurile cu cursanții MISA, voi argumenta că poliția judiciară a încălcat regimul juridic francez al garde à vue (reținerea și interogarea suspecților aflați în custodia poliției).
2. Voi examina rolul pe care l-a avut MIVILUDES (Mission interministérielle de vigilance et de lutte contre les dérives sectaires – Misiunea interministerială de monitorizare și combatere a derivelor sectare) în arestarea lui Bivolaru și voi discuta conceptul MIVILUDES de „derive sectare” și misiunea sa de a controla „sectele” din Franța.
3. Voi explica acuzațiile de „abuz de vulnerabilitate” împotriva lui Bivolaru și a cinci cursanți MISA în contextul legii franceze About-Picard din 2001. Va fi explorat modul de operare al acuzațiilor de „abuz de vulnerabilitate” drept „armă” pentru controlul „guru-șilor” și vor fi discutate implicațiile sale asupra situației juridice a lui Bivolaru.

Relatările pe care le voi prezenta în această serie despre raidurile din 2023 împotriva MISA și experiențele românilor reținuți de poliția franceză sunt extrase din interviurile pe care le-am realizat la București în ianuarie 2024, la Școala de Yoga MISA. Participanții la cercetarea mea au descris un tratament vădit ilegal din partea poliției și o neglijare generală a drepturilor și a bunăstării lor în timp ce erau reținuți în custodia poliției pentru interogatoriu.

Profesoara de drept Jaqueline Hodgson descrie procedurile corecte de garde à vue: „În conformitate cu articolul 63 din CPP (Codul de procedură penală), un ofițer de poliție poate plasa o persoană în garde à vue în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că aceasta a comis sau a încercat să comită o infracțiune și ofițerul consideră că detenția este necesară pentru anchetă. Procurorul trebuie să fie informat la începutul garde à vue, care durează inițial 24 de ore, iar autoritatea sa este necesară pentru a prelungi perioada de detenție pentru încă 24 de ore. Aceasta este garanția principală pentru un tratament adecvat al suspectului (…). În conformitate cu articolul 63-1 CPP, persoana reținută trebuie să fie informată, într-o limbă pe care o înțelege, despre natura infracțiunii pentru care este reținută și despre drepturile sale de a informa pe cineva cu privire la reținerea sa (în temeiul articolului 63-2 CPP), de a fi examinată de un medic (articolul 63-3 CPP) și de a consulta un avocat (articolul 63-4 CPP). Dreptul la consiliere juridică în detenție a fost introdus pentru prima dată în 1993; suspectului i s-a permis o întâlnire de 30 de minute cu avocatul său, la 20 de ore după începerea garde à vue. În 2000, acest aspect a fost modificat pentru a permite accesul la consiliere juridică de la începutul detenției, dar tot numai pentru 30 de minute.”

Articolul original în limba engleză a fost publicat aici: bitterwinter.org/the-police-raids-against-misa-in-france-november-28-2023-1-conflicting-narratives/.

*****

Despre autoare

Susan J. Palmer este profesor afiliat la Departamentul de Religii și Culturi al Universității Concordia din Montreal. De asemenea, ea conduce proiectul „Children on Sectarian Religions and State Control” de la Universitatea McGill, susținut de Consiliul de Cercetare în Științe Sociale și Umaniste al Canadei (SSHRC). Este autoarea a douăsprezece cărți, printre care The New Heretics of France (Oxford University Press, 2012).

Sursa: misa.yoga